Cum să îți descoperi pasiunea și să faci performanță din ea
sd.plt.maj. Alexandra Guțu

Se spune că, la fel ca orice altă apreciere emoțională, stabilirea a ceea ce este frumos este subiectiv, mai ales atunci când frumusețea cuiva îmbracă mai multe forme.

Alexandra Guțu este studentă în anul III, la Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu" din Sibiu (AFT), iar în ceea ce o privește, frumusețea nu are standarde și include mai mult decât simpla aparență.

În intenția personală de a alege o carieră militară, familia i-a fost sursă de sprijin, dar asta nu înainte de a cântări foarte bine toate argumentele pe care le avea "mezina", în luarea acestei decizii: "Fratele meu mai mare alesese drumul unei facultăți civile, iar eu îmi doream exact opusul și din grijă pentru «cea mică» au avut oarecum tendința de a fi mult mai atenți la drumul pe care doream să îl parcurg."

"Eu de aici nu mai plec", și-a spus Alexandra în momentul în care și-a depus dosarul în vederea susținerii examenului de admitere la AFT, iar drumul parcurs pentru atingerea acestui deziderat a fost unul complex, dar nu imposibil, deoarece dorința de a obține un loc al ei, în această instituție, era "peste limite".

Alexandra descrie AFT-ul ca fiind "destinația ideală pentru toți tinerii care vor performanță, disciplină și o viață organizată din toate punctele de vedere". Această instituție i-a devenit a doua casă și locul unde a învățat să se (re)descopere și să fie într-o continuă cursă cu ea însăși. Ne povestește, cu mândrie, că ceea ce are în prezent este ceea ce, cândva, doar visa și că secretul reușitei sale din prezent constă în multă muncă, perseverență și transparență în acceptarea unor noi oportunităţi și încercări.

O astfel de "fereastră" s-a deschis pentru Alexandra, în anul 2023, odată cu înscrierea sa la prima cursă de alergare, pe o distanță de 42 de km, chiar la Maratonul din Atena, acolo unde, cu 2500 de ani în urmă, s-a născut legenda acestui tip de probă sportivă de anduranță: "Atunci când mi s-a propus să particip, nu știam cu adevărat ce presupune, dar știam că pot și că vreau să-mi depășesc limitele. Așa că, întreaga vacanță de vară, după primul an de academie, mi-am dedicat-o antrenamentelor, pentru a putea duce la bun sfârșit cea mai mare provocare din viața mea de până atunci. Momentul când am ajuns la finish și am primit medalia a fost și va rămâne un moment unic, pe care nu îl voi uita niciodată".

Primul ei maraton a reprezentat și dovada că cel mai mare obstacol pentru un om este el însuşi și că nu trebuie decât să ai acea ambiție nemăsurată de a intra în competiție cu tine, iar la final să te autodepășești. "Mereu am fost o persoană activă, mi-a plăcut mișcarea, dar acum, pentru mine, alergatul este o relaxare, acolo unde mă pierd în gândurile mele și mă detașez de tot ce se petrece în viața asta mult prea rapidă. Îmi place să alerg fară clasicele căști cu muzică, să mă bucur de întrega natură și de tot ce este în jurul meu și prefer să ascult liniștea", ne transmite Alexandra, pentru care stagnarea într-o zonă de confort nu a fost niciodată cunoscută.

Într-o singură vară, după multă muncă, dedicare și determinare, rezultatele excepționale ale Alexandrei, în domeniul sportiv, s-au concretizat în obținerea a nu mai puțin de opt locuri I, trei locuri II si două locuri III, la diferite maratoane, semimaratoane, atât montane, cât și de plat, dar și la multe concursuri caritabile. "Primul maraton montan a fost Maratonul Cozia. Nu știam exact ce presupune alergarea montană, însă îmi doream să încerc. Îndrăzneață alegere ca, la prima cursă montană, să aleg tocmai acest maraton. A fost o cursă foarte grea, nu cunoșteam traseul și, cea mai mare teamă pe care am avut-o, a fost când trebuia sa traversăm porțiunile cu lanțuri. Dar cu toate acesta, am luptat până la capăt și am urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, la categoria mea de vârstă. Îmi amintesc că mai aveam 3 km până la linia de finish și am alunecat. Eram singură pe acea porțiune de teren, dar în ciuda presiunii fizice și mentale și a durerii, nu am renunțat. M-am ridicat, mi-am clătit rana cu apă și am continuat. La fiecare cursă, îmi imaginez cum părinții mei, primii mei susținători, atât la competiții, dar mai ales în viață, mă așteaptă la linia de finish".

Indiferent de competiția la care participă, niciodată nu aleargă fără simbolurile României sau fără însemnul academiei militare pe care a ales-o: "Pe viitor îmi doresc să am din ce în ce mai multe reușite și să reprezint academia, la fel de mândră, în toate colțurile lumii."

Povestea Alexandrei ne deschide orizontul către rețeta unei frumuseți diferite, acolo unde există curaj, autenticitate și pasiune. Unde acea frumusețe, de care vorbeam la început, este un amestec armonios de ingrediente pe care toți le avem la îndemână, dar pe care nu toți le valorificăm: disciplină, determinare, organizare, dorință continuă de formare și dezvoltare, muncă, voință și simplitate.

Alexandra este un model de urmat, care aduce un plus de încredere și siguranță și celor mai mici, din poziția de student gradat. "Pe viitor îmi doresc să continui performanța în sport, mă văd în academie îndrumând și alți studenți în tainele sportului și ale mișcării. Îmi doresc să evoluez atât pe plan personal, cât și profesional și să-mi dobor limitele".

Suntem mândri de tine și îți dorim, atât la propriu, cât și la figurat, să alergi pe cele mai înalte culmi!