Intrarea Romaniei in razboi, in noaptea de 14/27-15/28 august 1916, a determinat declansarea ofensivei in Transilvania. In jurul Sibiului operatiunilor militare au fost executate de catre Grupul de acoperire Olt-Lotru, devenit ulterior Corpul de Olt. Acesta era format din Diviziile 13 si 23 Infanterie la care se adaugau Regimentul 5 Vanatori, Regimentul 48 Infanterie Buzau, parte a cavalerie Brigazii 1 Calarasi si o baterie de munte.
De cealalta partea, sub comanda generalului Erich von Falkenhayn, sosit in graba in Transilvania, se constituie Armata a IX-a Germana formata din Brigazile 143, 144 si 145 din Divizia 1 Austro-ungara, Diviziile 76 si 187 Germana, Divizia 72 Austriaca si Corpul Alpin German. Ultimele doua formau puternicul Grup Straabs. Se adaugau doua divizii de cavalerie aflate in grupul Schmettow.
Perioada cuprinsa intre 4/17 si 12/25 septembrie 1916 constituie o etapa de pregatiri pentru ambele tabere, in perspectiva confruntarilor ce se preconizau in jurul Sibiului. In dimineata zilei de 9/22 septembrie 1916, Corpul alpin german a pornit marsul de la Jina spre crestele muntilor Guga, Stamba si Cindrel, ajungand, dupa un mars de 4 zile, in flancul liniei de aprovizionare si de retragere a trupelor romane.
Ziua de 9/22 septembrie 1916 a fost una deosebit de sangeroasa pentru armatele ambelor tabere. Confruntari s-au semnalat in sectorul cuprins intre Cornatel si Glamboaca aflat in grija Diviziei a 13-a romane, impotriva trupelor comandate de generalul Schmettow.
Pe flancul stang al Corpului de Olt, prin Brigada comandata de Traian Mosoiu, se incearca o actiune asemanatoare de consolidare a pozitiilor in zona Gura Raului-Orlat. Au cazut pe campul de lupta peste 75 de militari ai Regimentului 2 Valcea, pe dealul Merezi.
In zona Rosia au actionat trupele Regimentului 48 Infanterie Buzau care au pierdut, in 9 septembrie 1916, peste 2853 de soldati si ofiteri din cei 68 de ofiteri si 3600 de soldati.
Batalia Sibiului incepe in dimineata zilei de 13/26 septembrie cand pregatirile necesare inceperii ofensivei armatei comandate de generalul Falkenhayn au fost incheiate. Dupa o puternica pregatire de artilerie, trupele Corpului 39 german au inceput ofensiva pe intreg sectorul impotriva armatei romane. Gravitatea situatiei in care se gasea armata romana determina comandamentul Corpului de Olt sa ordone retragerea brigazii comandate de colonelul Traian Mosoiu de pe pozitiile aparate cu atata greutate. Actiunea grupului comandat de generalul Schmettow, compus din elemente ale Diviziei 3 Cavalerie german, a reusit sa rupa legaturile intre Corpul de Olt si Armata a II-a romana, in zona Porumbacu de Jos-Porumbacu de Sus.
A doua zi, pe 14/27 septembrie, trupele Diviziei 3 Cavalerie germane si-a consolidat pozitiile si incepea ofensiva pe intreg sectorul, obligand trupele romane sa se replieze pe linia dintre localitatile Racovita-Brad-Vestem si la nord de Cisnadie.
In ziua a treia a bataliei, 15/28 septembrie 1916, situatia Corpului de Olt a devenit critica. Rezistenta trupelor Regimentelor 2 Valcea si 5 Vanatori a facut ca situatia sa fie temporar salvata, respingand trupele germane spre Vestem. La orele serii, cand speranta interventiei trupelor Armatei a II-a s-a spulberat, odata cu pierderea legaturii cu trupele Diviziei 13 care se retrag spre sud, comandantul Corpului de Olt, generalul Popovici, ordona retragerea generala.
Batalia Sibiului s-a incheiat cu infrangerea severa a Corpului de Olt si retragerea acestuia pe aliniamentul ocupat inainte de intrarea Romaniei in Marele Razboi.